AZI

Azi voi zîmbi, va fi zîmbetul meu dăruit vouă tuturor

Vouă celor exagerat de manieraţi,

Vouă celor ce nu acceptaţi să fiţi contrazişi, celor ce nu acceptaţi să fiţi refuzaţi, celor ce nu acceptaţi să fiţi uitaţi,

Vouă celor ce pretindeţi că sunteţi şi nu sunteţi...

Voua celor ce mi-aţi fost alături, niciodată...

Vouă celor care aţi pretins că vă pasă...

Vouă celor care vă doresc aproape însă sunteţi departe...

Vouă celor care continuaţi să luptaţi, să visaţi, să speraţi, să credeţi...

Vouă celor care mă ajutaţi să fiu mai bună...

Vouă celor care credeţi în ceea ce faceţi...

AZI

zîmbitoare,

exagerat de manierată,

nu accept contrziceri, refuz, lapsus de memorie,

AZI

sunt... absentă,

(nu) îmi pasă,

distantă,

AZI

lupt,

visez,

sper,

cred,

AZI

mai bună,

cred în ceea ce fac.

gînduri pe timp de ploaie...

Soarele s-a supărat, s-a ascuns după nori şi nu mai vrea să iasă... în schimb Măria sa Ploaia i-a luat locul... atît de mulţumită şi de mîndră... "vă fac eu ziua mai frumoasă" (se pare ca asta îşi doreşte să ne spună)... şi într-adevăr... plouă, plouă pretutindeni... plouă peste chip, gînduri, emoţii, plouă...

"şi ce?" Îmi spune Ploaia... "şi ce dacă simţi că totul se năruie... nu trebuia să construieşti castelul din nisip... ştiai că se va nărui..."

"şi ce?" Îi răspund eu cu încăpăţînare... "ştiam, dar îmi tot spuneam că va fi un castel frumos... fragil, dar ireal de frumos... dar... din nisip... şi... da, s-a năruit... eh castelele astea frumoase din nisip..."

Şi plouă încontinuu... şi din castel nimic rămîne... şi soare nu mai apare... şi plouă... peste chip, gînduri, emoţii, oameni şi castele...