Paşii...

Cu un picior în anotimp de iarnă şi cu altul în anotimp de primăvară...

Paşi ce caută căldura, încearcă să uite de alb-argintiu, de farmecul şi magia iernii... Paşii fermecaţi de mîndria iernii tînjesc totuşi după gingăşia primăverii... Paşi care se întreabă dacă să se lase sau nu încălziţi de razele solare ce apar timid în faţa lor... Încet, dar sigur paşii se lasă ademeniţi, amăgiţi chiar aş spune de căldura cam zgîrcită a primăverii... Paşii mai ieri zgribuliţi, uitaţi de pămîntul pe care păşesc au fost găsiţi... li s-a întors speranţa că în curînd vor vedea iarba verde!!!
Paşii fericiţi ce trăiesc sentimentul împlinirii au uitat de răceala ce-i stăpînea cîndva... bine că există speranţă şi căldură în locurile pe care păşesc paşii!!!